duminică, 20 octombrie 2013

This is the end .

(c) Am ajuns la final, clar asta e sfarsitul; se poate vedea cu ochiul liber, e mai vizibil ca oricand.
A venit la pachet cu reprosuri si durere. E altfel de cum ma asteptam sa fie; e mai dur, mai rece, defapt e mai real.
E hotarat sa ma distruga complet, sa-mi ia tot ce mi-a mai ramas si sa-mi dea vant intr-o prapastie abrupta fara nici un fel de remuscari.
- Sunt prea bun, copilo. Te fac sa nu simti asa tare cum doare asta; o voi face repede incat nici nu-ti vei da seama. Ai suferit prea mult si vreau ca macar acum sa-ti fie bine; esti sensibila si ... oh, tare-mi e ca esti mult mai afectata decat arati. stiu ca nu-ti e bine si tocmai deasta totul se termina aici. Imi e asa mila de tine, sincer. Mi-e mila ca daca te ating doar, urli de durere. Ai deja corpul plin de rani care inca nu s-au vindecat si nici nu cred c-o vor face prea curand. Esti slaba, ranesti ce iubesti si iubesti tocmai ceea ce te raneste.
 N-am stiu ca finalurile au glas.Stiam doar ca vin pur si simplu si te iau intr-o calatorie pe o perioada nedeterminata, poate o sa-ti revi si te intorci printre dragii de ei care te-au ranit si te-au umilit, sau n-o sa te mai intorci niciodata si-i vei privi pe toti de undeva de sus cu aerul de " sper ca-mi simti lipsa, straine ! "
 E nedrept sa judec orice fiinta care m-a umilit, m-a ranit sau m-a inlocuit. Nu sunt in stare sa-i judec pentru ca niciodata nu i-am cunoscut cu adevarat; mi-e teama de orice tine de ei si sper ca-mi vor duce dorul si peste ani de zile, intr-o zi racoroasa ci mohorata de toamna, se vor opri intr-un parc pustiu si-si vor reaminti de fata aia timida, prostuta, intelegatoare si de obicei trista, iar o lacrima se v-a rostogoli usor pe obrazul lor.


- Am dat totul si n-am avut parte nici macar de un final fericit. -

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu