N-as da-o la schimb pentru nimeni si nimic.
Incerc sa nu o ranesc, nu si pe ea. Nu stiu cat de mult mi-a reusit pana acum dar fac tot posibilul sa nu o ranesc.
NU SI PE EA, NU SI PE EA!
E perfecta in ochii mei oricum ar considerao lumea sau oricum s-ar considera ea.
Am iubito, am iubito cum iubesc umbra-n zilele caniculare ale verii; si inca o iubesc; si o iubesc mai mult ca niciodata; pe zi ce trece ma face sa o iubesc mai mult si mai mult; la inceput am fost doua suflete pustii, cred ca prima intalnire a fost ca o regasire; am simtit ca o cautam de mult timp; am cautato dintotdeuna, in carti, in filme, in vise, in oameni, peste tot; eram intr-o continua cautare dar nu stiam ce caut, sau pe cine caut. Cand am zarito am simtit ca am regasito, simteam ca o mai vazusem iar acum am regasito. Simteam ceva comun. O simteam comuna. Mirosul ei de trandafir il stiam, tricoul larg mov pe care il purta il stiam, pantalonii mov strimti ii stiam, tenesii verzi ii stiam, parul lungut – saten – blond il stiam, ochii ei albastrii ii stiam, gura ei micuta, buzele rozalii, mainile reci, oja rosie…. toate le stiam, sau aveam senzatia ca…. o cunosteam de o viata.
Am stranso in brate si jur ca am simtit ca m-am regasit pe mine.
Nu-mi venea sa-i mai dau drumul absolut deloc.
Nu-mi pasa de vreme, de ora, de oameni; nu-mi pasa de absolut nimic.
Vroiam sa ma simt din nou bine si atat.
Am privito in ochi; drept in ochi si nu mi-am luat privirea de la ea pret de cateva clipe. Am simtit ca era tot ce mi-as fi putut dori.
Ne-am iubit in acea seara; nu intr-o camera de hotel cu un mega pat. Ci pe o strada ingusta, am stat mult timp imbratisati, ne-am sarutat, era a mea.
M-am gandit ca n-as vrea sa o pierd; nici acum, nici maine, nici niciodata. Si m-am cutremurat. Apoi mi-am amintit ca nimic nu dureaza pentru totdeauna si ca la un moment dat va trebui sa o las sa plece. Nu o voi tine cu forta dar acum ne iubim.
O iubesc lume, e de neinchipuit cat o iubesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu